Coaching

Cum îți sunt afectate logica și raționamentul când te împiedici în prejudecăți?

Prejdecățile sunt idei preconcepute care duc la apariția judecăților limitate, a etichetelor și a stereotipurilor.

Prejudecăți
Articol

Andrei Alexandrescu, Performance Coach în comunitatea Hilio, ne-a vorbit în articolul de astăzi despre prejudecăți. Ce sunt și cum să le contracarăm efectele negative pentru a nu ne afecta viața de zi cu zi.

Prejudecățile sunt automatisme care ne îngustează logica și raționamentul, iar efectul lor direct și agresiv este de a ne îngreuna dezvoltarea, fie ea de business, de relații sau personală.

 

Introducere (mai lungă…dar de viață)

Știu că sună dur, însă este un subiect care trebuie tratat cu respectul cuvenit. Mai ales că ne aduce aminte că suntem și vom fi în continuare programați pentru a trăi om-cu-om (și nu om-cu-mașină). Prejdecățile sunt cele care duc la apariția judecăților limitate, a etichetelor, a stereotipurilor și a altor forme de hit-and-run, mai neaoș spus – „atribui și cam asta e”.

Prejudecățile (pe scurt, idei preconcepute pe care și le face cineva asupra unui lucru, fără cunoașterea directă sau totală a detaliilor) și mai ales rezultatele din studiul acestora, sunt baza:

  • multiplelor programe de dezvoltare personală și organizațională (chiar dacă nu sunt numite direct, dar despre ele e vorba)
  • coaching-ului
  • formelor de terapie

O mai bună conștientizare și control asupra prejudecăților duc la câștiguri pe plan uman imense.

De asemenea, le găsim tratate în diverse surse și sub denumirile (sau capitolele): bias (cognitiv), distorsiuni cognitive, erori de logică, pattern-uri (gândire), gânduri automate etc. Desigur, nu sunt sinonime complete, existând și diferențe.

Prejudecățile sunt firești și proprii speciei, existând o serie de teorii privind existența acestora. Pe scurt, omul are o capacitate cognitivă foarte mare, însă care prezintă o serie de limitări privind perceperea, stocarea, combinarea și utilizarea datelor. Pe cale de consecință, creierul nostru este „cablat” așa încât să facem față multitudinii de informații, astfel încât să putem lua decizii, știind că alte resurse sunt limitate (atenție, memorie). Deci au și părți bune.

Vreau să dau un exemplu înainte de a vă prezenta câteva bias-uri, pe care probabil l-ați tot auzit„În România nu te poți angaja decât cu pile”. 

Efecte:

  • frustrări („e o țară nasoală, trebuie să plec!”)
  • creșterea înclinației spre a nu lucra („că doar nu se poate”)
  • invidia epidemică („cei care lucrează pe funcții bune au pile, și eu n-am”)
  • limitarea potențialului uman („eu n-am pile, deci nu contez/nu-s bun”)
  • crearea unui cerc vicios din care se iese greu („îmi trebuie bani ca să trăiesc – nu am bani că nu am de muncă – nu am de muncă că nu pile – tot am nevoie de bani”)
  • dezvoltarea altor prejudecăți („cei cu bani mulți fură”)
  • transformarea în victimă („sunt pierdut/neajutorat”)
  • pierderea relațiilor avute („voi aveți și eu n-am…nu îmi place de voi!”) și altele

Cine s-ar fi gândit că o prejudecată poate atinge atâtea puncte din funcționarea noastră? Sunt peste 300 de bias-uri cognitive, așa că, în sensul de a vă liniști, nu le voi prezenta pe toate.

 

Hai să vedem câteva automatisme

Prejudecata confirmării

Căutăm și interpretăm informații astfel încât să ne confirmăm datele pe care le cunoaștem. În exemplul de mai sus persoana care crede că „totul e pe pile” va urmări printre apropiați acest fenomen. Dacă va găsi un prieten care este pus de părinții săi pe o poziție într-o firmă, își va confirma ipoteza și o va generaliza – „Eram sigur! Totul e pe pile!”.

Într-un exemplu organizațional, o prejudecată ca „locul meu de muncă e stresant” poate genera în angajat un automatism prin care „tot ce face e stresant”, sens în care va urmări și își va confirma ipoteza de început în fiecare zi, spunând „azi m-am stresat la muncă”.

Dialog despre coaching (real, am cerut voie):

– Coaching-ul nu e bun de nimic, e poveste!
– Ai fost vreodată?
– Nu, normal că nu!
– Și de unde știi?
– Mi-a zis un amic care se pricepe!
– În ce școală e format? Cine l-a acreditat?
– Nu, a citit pe net mult și știe.

Persoana a reușit să depășească momentul și să vină să lucreze la obiectivele sale. Întâmplarea face că, în cazul de față, avea „întins” acest pattern peste toate dorințele și îi genera…frustrare. De asemenea, se bloca singur și se enerva când era confruntat cu realitatea. Este o persoană cu o inteligență deosebită – uneori nu suntem capabili să vedem singuri aceste automatisme. De ce nu putem singuri? Întocmai prin prisma existenței acestora – prejudecățile există ca să limiteze/blocheze – dacă blochează nu pot percepe/nu-mi pot da seama.

 

Efectul Dunning-Kruger

Persoanele cel mai puțin competente își supraestimează competențele, inclusiv în domeniile de care nu se ocupă în mod direct, pe când cele competente și le subestimează (poate pentru că vor mereu să crească și statul pe loc nu e suficient).

Partea aceasta este deosebit de importantă mai ales în firme/organizații. Deși problemele interne nu sunt transparente, sunt destule studii de caz în media în care persoane cu un discurs bogat (și cam atât), aparent multidisciplinar dezvoltate, au fost numite pe poziții înalte, după care totul a fost Fiasco total…sau poate chiar voi v-ați „bucurat” de colaborarea cu cineva care din prezentări a lăsat să se înțeleagă că „e omul potrivit la locul potrivit”, după care a instituit un stil de management care a dus la „goana după ferestre” (ca angajații să zboare de acolo…evident).

 

Efectul de Halou

Atribuim un singur atribut/calitate asupra întregii persoane sau organizații. De exemplu – dacă o persoană are un stil de viață boem și se afișează în diverse locuri exclusiviste, automat vom spune despre ea (poate) că: are bani, e deșteaptă, frumoasă, „se descurcă”, inteligentă etc. Realitatea este că nu avem detalii pentru a judeca astfel…și exact aici este problema. De unde știm că are bani? Sau că e deștept?

Voi ce alte calități ați atribui actorului vostru preferat?

După cele 3 exemple, concluzia este simplă – prejudecățile ne pot bloca dezvoltarea, interacțiunile, împlinirea dorințelor/visurilor, pentru că tendința noastră este să acționăm automat. 

 

Trei pași simpli pentru contracararea efectelor cu potențial negativ date de prejudecăți

1. Ilustrează caracteristicile prejudecăților

Am explicat mai sus la „prejudecata confirmării”, oferind și un exemplu peste care am dat și care ilustrează caracterul acestora. Este cel mai indicat să apelați la un specialist în momentul în care simțiți anumite blocaje, oricare ar fi ele – există șansa mare să fie vorba despre niște șabloane care vă „orientează” viața, în alt sens decât cel dorit de voi.

Știu că unele dintre prejudecățile cele mai întâlnite sunt:

  •  „e normal și trebuie să-mi rezolv singur problemele”
  • „eu știu cel mai bine totul despre mine”
  • „coaching-ul este pentru cei slabi/bolnavi”
  • „n-am încredere în așa ceva”
  • „cum să mă ajute altul în problemele mele”

Însă vă zic o concluzie care mi se pare utilă – noi, oamenii, suntem ființe cu limite (inclusiv „soft-ul” nostru este închis în corp) și ființe sociale (căutăm alți oameni, vorbim și stăm cu ei) și avem nevoie de „oglindă”(nu pentru că suntem narcisiști). Avem nevoie să ne vedem propria persoană și din alte perspective, pentru a ne dezvolta. Istoric, suntem născuți și îngrijiți de altcineva decât „noi”,  păziți, educați și corectați din exterior. Primim note la școală (apreciere), suntem certați, îndreptați sau premiați.

Toate într-un areal psiho-social, fie el restrâns sau extins, de unde preluăm niște landmark-uri.

 

2. Vorbește cu tine

Nu…nu cum crezi, ci utilizează „maimuțica” din capul tău pentru a-ți crea, cum se zice în business, propriul sistem de Awareness sau Early Warning.

Concret – fii atent la ce te gândești sau, mai ușor, la discuțiile cu cei din jur. Când te surprinzi gândindu-te sau spunând „maxime” (de ex. „nu pot trăi din ce-mi place să fac”), ia o mică pauză, „dă-te puțin în spate” și întreabă-te „De ce?”, „De unde știu?”, „Am încercat să fac? Cât? Când? Unde? Ce rezultate reale au fost? Care este obiectivul final și obiectivele de etapă?”. Iar ca să îți formezi un obicei, confruntă-i pe cei din jurul tău (acolo unde „ierarhia” permite) în momentul în care îi auzi că spun „lucruri” cu tentă generală, fără date reale care să le susțină judecata/raționamentul și pe baza cărora își bazează comportamentul. O să observi că vei regăsi multe lucruri pe care le ai și tu și la care nu ai fost atent.

Reține – nu poți schimba și nu te poți schimba, dacă nu FACI. 

 

3. Citește despre acest subiect

Am scris în partea introductivă mai mulți termeni legați de prejudecăți. Îi poți căuta pe google, inclusiv google images – la „cognitive bias” găsiți niște imagini foarte utile.

Și pentru că tot v-am provocat la lectură suplimentară, vă invit și la film. Enjoy it!

 

 

Programează o ședință individuală cu Andrei Alexandrescu , Performance Coach în comunitatea Hilio.

Scris de

Andrei Alexandrescu

Andrei Alexandrescu

Psihoterapie
Sunt Andrei, psiholog clinician și coach sistemic acreditat internaționa. Înainte de a mă dedica psihologiei științifice aplicate, am activat în consultanță de management, am condus o companie consultanță de risc, am activat ca diplomat și în domeniul apărării naționale. Mă implic în proiecte de voluntariat pentru copii și adolescenți de la vârsta de 12 ani și scriu în publicații de profil (Pagina de Psihologie, Atlas Blog, We AreHR etc.).

Tot ce am făcut până în prezent a respectat viziunea și misiunea personală pe care o am încă din copilărie - să educ și să ajut oamenii să își schimbe mentalitatea și comportamentele, pentru că doar astfel putem trăi mai bine, cu mai mult sens și putem crea o societate bazată pe valori, mai bună pentru noi toți.

Activitatea mea presupune:

- evaluare și diagnoză
- sesiuni individuale și de grup
- cursuri de psihologie și sănătate psiho-emoțională pentru clienți individuali și companii

Până în prezent, i-am ajutat pe clienții mei în/pentru/cu:

- reducerea stresului și anxietății
- eliminarea depresiei
- construirea unei cariere conform tiparului individual
- probleme legate de muncă
- îmbunătățirea relațiilor (cuplu, familie, profesionale)
- rezolvarea conflictelor
- dezvoltarea leadershipului

NOTĂ PRIVIND COLABORAREA:

- Înainte de programare, cel mai bine este să îmi trimiteți un mesaj - calendarul Atlas nu este întotdeauna corelat cu agenda de la cabinet
- Vom avea și o parte de testare, numită psihodiagnoză și costă 500 lei
- Dezvoltarea personală este un proces și…nu îmi place să mint - probleme/situații cu care ne confruntăm de-o viață se rezolva ceva mai rar în doar 50 de minute, dar….nimic nu este imposibil.  Sunt aspecte pe care le putem rezolva rapid (1,2 sesiuni) și nu va fi nevoie de un proces mai lung. E bine, însă, să avem așteptările setate corect pentru că ne confruntăm și cu situații unde este nevoie de răbdare și timp - și este firesc să fie așa. 

Competențe:

Anxietate
Dificultăți de relaționare
Terapie de cuplu
Dezvoltare personală
Life coaching
Consiliere școlară și vocațională
Burnout
Executive coaching
Coaching pentru management
Coaching pentru carieră
Managementul stresului
Coaching pentru schimbare și perioade de criză
Echilibru emoțional și mental
Inteligența emoțională
Relaționare în diferite sisteme

Rezervă o ședință cu acest specialist.

Poți afla mai multe informații direct de la specialistul Hilio.

Distribuie